Totalul afișărilor de pagină

miercuri, 25 martie 2009

 IUBIREA FATA DE ANIMALE...




joi, 19 martie 2009

E primavara, un anotimp frumos datorita zumzetului vietii care este peste tot, un anotimp plin de musculite enervante care intra in toate orificiile posibile, dar poate ca asta e farmecul, de fapt cu siguranta musculitele sunt simbolul primaverii. Totul se intampla atat de brusc, intr-o dimineata mai calduta, se intampla sa iesi undeva sa vezi un petec de verdeata, iar atunci te loveste, nu sentimentul ca e primavara, ci musculita, atunci stii ca luniile de speranta si de bucurii de care iti era atat de dor tocmai au sosit.

Dar odata cu debutul primaverii, incolteste un sentiment care te face sa fi nostalgic. Nu stiu daca se intampla tuturor dar mie cel putin mi se intampla exact la inceputul primaverii in fiecare an, cum se incalzeste putin afara. Atunci realizez ca a mai trecut o iarna friguroasa si cu putine realizari, cu multe straturi de haine si multe servetele folosite. Ma gandesc de fiecare data la vara trecuta care intotdeauna imi aduce in minte unul sau mai multe evenimente de care mi se face dor, dar faptul ca nu e tocmai vara si nu se pot inca relua ajung sa ma intristeze.

Primavara e defapt un preludiu chinuitor pentru o vara care tot timpul va fi frumoasa si plina de evenimente, poze si amintiri superbe pe care nu ajungi sa le realizezi decat tocmai dupa iarna in primele zile mai caldute. Atunci amintirile se transforma, cu o simpla revedere a unor poze, acesta capata o aura speciala, amintiri care pe vremea acea nu aveau aproape nimic special. De exemplu o plimbare, ce simplu si nesemnificativ poate parea nu? Dupa o iarna de plimbari brat la brat cu autobuzul, acea plimbare in toiul verii, pe care soarta a facut sa o si fotografiezi, pare raiul pe pamant.

duminică, 8 martie 2009


 Istoricii spun ca "Ziua Mamei" isi are originile in festivalul dedicat mamei zeilor Rhea, tinut in Grecia Antica. Zeita pamantului Rhea era sotia lui Cronos, zeul timpului si mama tuturor zeilor si zeitelor din Olimp. De asemenea, in Roma, Cybele mama zeilor era venerata inca din anii 250 IH. Sarbatoarea era cunoscuta sub denumirea de Hilaria si tinea trei zile, de pe data de 15 martie pana pe 18 martie.
In anii 1600, Anglia celebra o zi numita "Sambata Mamelor", in a patra sambata a postului Pastelui, pentru a cinsti mamele. In acele timpuri, multi oameni saraci lucrau ca servitori pentru bogatasi. Cum cea mai mare parte a slujbelor erau departe, acestia locuiau in casa stapanului lor. De Sambata Mamelor aveau permisiunea de a-si petrece ziua alaturi de cei dragi. O prajitura speciala se gatea pentru aceasta ocazie festiva. 
Odata cu raspandirea religiei crestine pe glob, istoricii sunt de parere ca "Mama Biserica" a substituit cealalta sarbatoare "Mama Zeita". Multi spun ca ceremoniile care erau tinute in cinstea lui Cybele au fost adoptate de biserica pentru a venera pe Maria, mama lui Isus Cristos. Ele reprezentau puterea spirituala care ne-a dat viata si ne protejeaza de tot ceea ce este rau. In timp, cele doua sarbatori s-au amestecat si au devenit una singura "Ziua Mamei".
In Statele Unite ale Americii, sarbatoarea dedicata mamei, a fost pentru prima data propusa, in anul 1872, de catre Julia Ward Howe. Trebuia sa fie o zi dedicata pacii. 
In anul 1907, Ana Jarvis, din Philadelphia, a inceput o campanie pentru a stabili ziua nationala a mamei. Jarvis a reusit sa convinga biserica din Grafton, din vestul Virginiei, sa celebreze "ziua mamei" in mai, cand comemora doi ani de la moartea mamei sale. Julia era foarte atasata de mama sa, Reese Jarvis, profesoara la Biserica Metodista din Grafton, Virginia de Vest. Astfel ca, atunci cand mama sa s-a stins din viata, impreuna cu sora sa oarba Elisinore, au incercat sa creeze o zi speciala dedicata mamelor. Simteau ca astfel copiii, care deseori isi neglijeaza de multe ori mama, sa realizeze ca trebuie sa-i acorde dragostea cuvenita cand inca aceasta mai este in viata. Erau de parere ca o zi dedicata mamei ar creste respectul pentru parinti si va uni mai mult familiile. 
Jarvis si sustinatorii ei au inceput sa scrie ministrilor, oamenilor de afaceri si politicienilor explicandu-le dorinta lor de a stabili o zi nationala a mamei. Ca rezultat al eforturilor lor prima zi a mamei a fost tinuta pe data de 10 mai 1908. Garoafele au devenit simbolul acestei zile, fiind florile favorite ale fostei doamne Reese Jarvis. In zilele noastre garoafa rosie este simbolul unei mame inca in viata, in timp ce garoafa alba comemoreaza pierderea ei.
Prima proclamatie a "Zilei Mamei" a fost citita de guvernatorul statului Virginia de Vest, in anul 1910. Oklahoma a celebrat de asemenea aceasta zi, in acelasi an. Pana in urmatorul an, "Ziua mamei" s-a celebrat in toate statele.
Presedintele Woodrow Wilson, a facut in anul 1914 un anunt oficial proclamand "Ziua mamei" ca zi de sarbatoare nationala in a doua duminica din luna mai. 
Pe 12 decembrie 1912 a luat fiinta Asociatia Internationala pentru Ziua Mamei.
Astazi multe tari din lume isi aniverseaza ziua mamei, la momente diferite, dar exista tari ca: Danemarca, Finlanda, Italia, Turcia, Australia si Belgia care-si celebreaza de asemenea ziua mamei in aceeasi zi cu Statele Unite.

sâmbătă, 7 martie 2009

                                                                           CARNAVAL

 



marți, 10 februarie 2009



                                                                     Terapia prin ras      Rabelais afirma ca omul este animalul care rade. Uneori insa, uitam cat de important este rasul pentru noi.Daca te vei uita atent la cunostintele tale, vei observa ca persoanele optimiste si care au mereu zambetul pe buze sunt si mai placute, dar au si forta de a trece mai usor peste probleme. Zambind, facand glume sau, vorba romanului: "facand haz de necaz", ne facem viata mai usoara. In sprijinul acestei afirmatii putem aduce atat argumente psihologice, cat si fiziologice.Atunci cand mentinem o atitudine umoristica in ceea ce priveste o problema, aceasta nu va mai avea proportii atat de mari si nu ne va innegura viata. Acea problema nu ne va impovara constiinta si vom fi mai capabili sa gasim o solutie. Umorul presupune o anumita stare de detasare. De exemplu, nu vom putea niciodata sa radem la o inmormantare sau in cadrul unui alt eveniment tragic, pentru ca suntem mai implicati. Prin umor ne detasam de problema in cauza si ne este mai usor sa o privim in ansamblu, sa ii gasim solutii potrivite.

Rasul este de altfel un mecanism puternic prin care organismul nostru se apara. Probabil ca te-ai suprins uneori razand atunci cand te confruntai cu o situatie limita. Te-ai fastacit, te-ai simtit ciudat, pentru ca desi atmosfera era incordata, pe tine te bufnea rasul. Pe de o parte simteai un nod puternic in gat si erai gata sa izbucnesti in plans si pe de alta parte, nu reuseai sa blochezi zambetul care ti se intiparise pe fata.

Partenerul imi reprosa adeseori ca atunci cand ne certam pe mine ma bufneste rasul. Eram perfect constienta de problema, vroiam sa dezbatem, dar teama inerenta unei discutii in contradictoriu, imi activa un ranjet suspect de care doream sa ma dezlipesc. 

Un zambet, o privire calda, faciliteaza deschiderea si socializarea. De altfel, in cursurile pentru joburi care presupun comunicarea frecventa prin intermediul telefonului si nu numai, se recomanda sa zambim des. De ce ar fi important sa zambim cand stim ca persoana de la celalalt capat al firului nu ne vede? Ei bine, zambetul ne influenteaza foarte mult intregul comportament. El se citeste in vocea noastra, in gesturile noastre.

Mai mult, rasul este un fenomen de grup. Ai observat probabil ca atunci cand te afli intr-o sala de cinema ai tendinta de a rade mai puternic, decat atunci cand esti singura, chiar daca este vorba despre acelasi film. Acest fapt este exploatat de producatorii emisiunilor TV sau al sitcomurilor, cand momentele comice sunt insotite de rasul unei audiente. Acest ras poate parea artificial, caz in care are efectul contrar. Rasul ne apropie, dar rasul poate sa si excluda in cazul in care tinta glumelor este o alta persoana.
Zambetul, rasul, umorul pacalesc si organismul. Acestea sunt in general efecte ale unei stari de bine. Daca zambim, organismul nostru va intelege ca intr-adevar noi ne simtim bine si astfel va conspira pentru intarirea acestei stari. Ne vom pacali si pe noi insine, de altfel. Straduindu-ne sa ne simtim bine, sa zambim, in cele din urma vom reusi sa facem ca aceste stari sa devina reale. 

Rasul este de asemenea un foarte bun.... medicament. Pentru a intelege acest fapt, trebuie sa trecem rapid in revista cateva elemente de fiziologie. Rasul este un raspuns fizic involuntar la o emotie pozitiva. Rasul se manifesta prin expiratii scurte si sacadate si prin vocalizare (ha!ha!ha!). Acestea sunt efecte ale miscarii violente de inspirare-expirare ale diafragmei. Este vorba despre o miscare in lant care antreneaza si muschii fetei, laringele, muschii respiratori, diafragma si muschii abdominali. Toti acestia se contracta, in timp ce altii se relaxeaza. Muschii membrelor, de exemplu, se relaxeaza, motiv pentru care dupa o indelunga repriza de ras simtim nevoia de a ne aseza.

Rasul este si un bun exercitiu de respiratie, intrucat inspiram mult mai adanc, facem pauze mai lungi de respiratie si tindem sa expiram mai profund. Astfel, se produce o mai buna oxigenare a tesuturilor.

Rasul este bun si pentru sanatatea… mintala, avand un rol important in regularizarea mecanismelor neurochimice. Din acest motiv, atunci cand ne aflam intr-o situatie stresanta, avem tendinta de a izbucni in ras nervos. Atunci cand izbucnim in ras, organismul nostru elibereaza endorfine, care sunt analgezice naturale ce "iau durerea", instaland o stare de bine.

Tine minte ca toate efectele benefice ale rasului sunt valabile si in cazul in care te prefaci. Invata incet-incet sa razi mai des. Chiar daca te vei simti ciudat initial, efectele nu vor intarzia sa apara si in scurt timp iti va intra in reflex. Orice deprindere se invata, inclusiv cea de a rade des, de a zambi, de a... fi fericita!

duminică, 8 februarie 2009